1. Prea mulţi dintre absolvenţii învăţământului preuniversitar românesc suferă de două defecte esenţiale, care îi obligă să devină necompetitivi în UE:
- Lipsa bunului simţ şi a bunei creşteri,
- Lipsa vigorii fizice.
2. Ambele deficienţe ar putea fi corectate cu ajutorul unei altfel de educaţii fizice, cu un conţinut modern - predată în orele deja prevăzute în programă.
3. În acest scop propun:
3.1. Schimbarea curriculei şcolare la disciplina „Educaţie fizică” din învăţământul preuniversitar (gimnaziu şi liceu),
3.2. Schimbarea curriculei din învăţământul superior care formează profesorii de educaţie fizică – pentru a putea să predea noua curriculă şcolară.
1. Problema concretă
Statisticile arată că societatea şi naţiunea română sunt codaşe din punctul de vedere al competivităţii internaţionale.
După părerea multor analişti, cauza acestei slăbiciuni este lipsa „caracterului” la marea majoritate a concetăţenilor, şi nu lipsa competenţelor profesionale. Este vorba de lipsa bunului simţ şi a „educaţiei” (morale) - nu de lipsa „instrucţiei” (ştiinţifice etc.). Aceasta se datorează unui şir de cauze, legate de evoluţia greşită a societăţii: degradarea socială, iresponsabilizarea părinţilor, scăderea calităţii corpului profesoral, degenerarea biologică şi altele.
În plus, la majoritatea populaţiei este de remarcat nivelul scăzut al sănătăţii şi capacităţii de efort fizic, din cauze ca: sedentarismul, obezitatea şi lipsa de educaţie igienică. De aceea, românii sunt spectatori şi nu practicanţi ai sporturilor de sănătate iar priceperea lor la autoapărare (împotriva violenţei etc.) stârneşte dipreţul oricui.
Din informaţiile publice rezultă că toate eforturile şi iniţiativele din ultima vreme pentru reformarea învăţământului românesc s-au ocupat din păcate (aproape) numai de componenta instrucţională şi aproape deloc de cea educaţională, a formării caracterului.
2. Soluţia posibilă
Chiar dacă majoritatea cauzelor pentru situaţia catastrofală a educaţiei morale nu aparţin sistemului şcolar, acesta este totuşi locul cel mai indicat pentru o intervenţie (sperăm) salvatoare.
Noua concepţie privind educaţia morală ar fi că formarea caracterului nu se poate face fără implicarea corpului elevului. De aceea lecţiile de dirigenţie sau de religie nu au dat rezultatele scontate. Toate încercările de influenţare bazate exclusiv pe canalul educativ mintal au dus la eşecurile pe care le vedem în jur.
Aceleaşi fenomene negative se constată şi în străinătate, atât în Vest cât şi în Est. De aceea în ţări ca Anglia, SUA, Rusia, China, Japonia, Singapore, Australia etc. a apărut în ultima vreme şi s-a dezvoltat cu succes o nouă formă de educaţie morală, bazată pe folosirea unui nou fel de educaţie fizică (utilitară). Ea îmbină efortul fizic (sanogen) cu activităţi formative ale caracterului. Lecţiile respective se desfăşoară atât sub forma clasică, teoretic, cât şi sub forma deprinderii practice a unor îndemânări şi cunoştinţe de:
- Prim ajutor în caz de accidente,
- Supravieţuire în caz de dezastre,
- Lucrul în echipă (team-building),
- Autoapărare contra violenţei şi agresiunilor,
- Educaţie civică – etică – morală.
Consider că aceeaşi soluţie va da rezultate bune şi în cazul ţării noastre.
Pentru mai multe informaţii vă rog să analizaţi Anexa explicativă alăturată şi acest site (www.derlogea.ro).
3. Propunerea practică
3.1. Punerea în practică a Proiectului: "Un Dojo în fiecare şcoală românească" şi
Schimbarea curriculei şcolare la disciplina „Educaţie fizică” din învăţământul preuniversitar (gimnazii şi licee) pentru a cuprinde şi competenţe utilitare şi deprinderi civice şi etice;
3.2. Schimbarea curriculei din învăţământul superior care formează profesorii de educaţie fizică, pentru ca ei să poată preda noua curriculă şcolară.
Vă rog să analizaţi cele expuse şi să dispuneţi măsurile ce veţi considera oportune.
Vă stau la dispoziţie pentru orice solicitare veţi considera necesară.
Şerban Derlogea
Profesor de Aikido
la Centrul CASA pentru studierea educaţiei cu ajutorul Artelor Marţiale
al Universităţii din Bucureşti
Email: serban 
derlogea.ro
10.03.2009
Anexa explicativă - 4 pagini
